Inteligență artificială

Instituțiile arbitrale cer clarificări privind AI Act

O scrisoare comună către Comisia Europeană întreabă cine este vizat de inteligența artificială „folosită în soluționarea alternativă a disputelor” și ce schimbă asta pentru tribunale, avocați și părți.

În iulie 2026, mai multe instituții arbitrale, printre care SCC Arbitration Institute, au trimis Comisiei Europene o scrisoare comună privind proiectul ei de ghiduri pentru AI Act. Întrebarea lor este scurtă și importantă: când Regulamentul vorbește despre inteligența artificială folosită în soluționarea alternativă a disputelor, cine anume este vizat?

Punctul de pornire

Anexa III a AI Act include printre sistemele cu risc ridicat pe cele destinate să sprijine autoritățile judiciare sau folosite într-un mod similar în soluționarea alternativă a disputelor. Motivul invocat de Regulament este impactul pe care astfel de sisteme îl pot avea asupra dreptului la un proces echitabil și la o cale de atac eficientă. Arbitrajul este locul firesc în care să ne întrebăm ce înseamnă „într-un mod similar” în practică.

Ce subliniază instituțiile

Potrivit celor relatate, instituțiile arată că ele administrează procedurile, dar nu hotărăsc fondul disputei. În opinia lor, tratarea unei instituții ca organism care „folosește” un sistem de inteligență artificială ar putea atribui obligații unui actor nepotrivit. Ele sugerează ca încadrarea la risc ridicat să urmeze sistemul de inteligență artificială folosit de tribunal sau în numele acestuia atunci când judecă.

De ce contează în practică

Pentru tribunale, avocați și părți, răspunsul stabilește unde se află responsabilitatea: la instituția care administrează cauza, la arbitrii care o judecă sau la furnizorul instrumentului pe care îl folosesc. Pentru organizațiile care construiesc sau cumpără astfel de instrumente, el stabilește ce obligații se aplică fiecărui sistem și în ce rol.

Ce se poate face până atunci

  • Decizia rămâne la tribunal, iar inteligența artificială este tratată ca sprijin, niciodată ca înlocuitor al judecății.
  • Se consemnează ce instrumente se folosesc într-o cauză, pentru ce și cu ce date.
  • Regulile de folosire a inteligenței artificiale se stabilesc devreme în procedură. Ghidul CIArb, de exemplu, vine cu modele de acorduri și de ordine procedurale.
  • Instrumentele pe care vă bazați sunt verificate de cineva care nu le-a construit și nu le-a vândut.

Scrisoarea este publică: o puteți citi aici. Articolul este un scurt rezumat cu titlu informativ, nu consultanță juridică, și trebuie citit împreună cu ghidurile finale ale Comisiei, după publicarea lor.

Pregătiți ceva asemănător?

Spuneți-ne data și numărul de invitați și pregătim o ofertă personalizată.

Solicitați o ofertă